Valea lui Stan

De Valea lui Stan am auzit din intamplare anul trecut tot informandu-ne despre ce trasee spectaculoase ne putem bucura in zona Meridionalilor. De atunci ne-am dorit foarte mult sa ajungem pe traseu si va vom explica mai jos si de ce. Practic, nu va veti mai dori niciodata un parc de aventura.

Noi am pornit duminica dimineata din Bucuresti, am urcat catre Transfagarasan si ne-am oprit in apropierea Barajului Vidraru de unde este marcat inceputul traseului. Dupa aproximativ 180 de km si 3 ore de condus eram aproape de Valea lui Stan, cu un cost de combustibil de 140 de lei (dus-intors pentru un autoturism care consuma 7.5 l benzina/ 100 km).

Cateva aspecte tehnice:

  • Traseul incepe pe Transfagarasan urcand dinspre Curtea de Arges, in apropierea Barajului Vidraru. Va veti opri la prima curba de 180 de grade imediat dupa Cetatea Poenari. Intrarea pe traseu este marcata prin doua panouri aflate pe partea stanga. Sunt foarte multe masini parcate in zona respectiva, asa ca este destul de usor de intuit intrarea;
  • Marcaj: bulina rosie;
  • Distanta traseu: 11 km;
  • Durata: maximum 4 ore;
  • De retinut ca forma traseului este oarecum circulara: la dus se merge catre Lacul Vidraru si la intoarcere se coboara pe un drum forestier.

Povestea traseului

Daca ati fost in parcuri de aventura sau macar o data ati urcat spre un varf folosindu-va de lanturi si v-a placut experienta, Valea lui Stan este urmatorul nivel. Canionul 7 scari abordeaza acelasi profil. Diferenta sta in numarul de scari, trepte si lanturi care incurajeaza spiritul de aventura. Pe noi ne incanta zonele cu escaladari, lanturi si pereti de piatra pentru adrenalina pe care ne-o ofera si pentru sentimentul de “Sunt stapanul lumii!” pe care il avem dupa ce ai depasit zona dificila. Multa lume il prezinta ca pe cel mai spectaculos traseu. Noi ne rezumam la a va spune ca ne-a supus la foarte multe provocari si ca vom reveni cu siguranta si vom convinge si alte persoane sa o faca.

Intram pe traseu inconjurati de afise care ne avertizeaza ca zona este frecventata de ursi. Nu suntem prea surprinsi avand in vedere ca ne asteptam oricum ca pe traseele noastre sa avem si astfel de intalniri.

Peisajul isi pastreaza din salbaticia traseelor nemarcate, cu toate ca am vazut foarte multe urme si zone in care pamantul este foarte bine batatorit de unde semne ca traseul este foarte vizitat.

IMG_20160731_164821 IMG_20160731_171041

Prima parte a traseului o putem asemana cu o plimbare prin parc si totusi asteptam sa vedem cu ce ne va surprinde si daca va arata ca in poze si povestile celorlalti. Traseul este foarte bine marcat cu bulina rosie de care aminteam mai devreme, iar in momentele in care aveam indoieli cu privire la poteca pe care sa o alegem, urmaream pasii celor de dinaintea noastra. Apoi ajungem in zonele cu izvoare care se scurg in lacuri limpezi si reci, in care rocile se impletesc cu apa.

IMG_20160731_164801 IMG_20160731_170455

IMG_20160731_173021 IMG_20160731_174056 IMG_20160731_175826

Inevitabil incepem sa urcam si parca mai cu spor decat niciodata. Scarile si lanturile ne incurajeaza dorinta de aventura. Pentru inceput asemanam zona cu traseul 7 Scari. Aici scarile nu se opresc in varful rocii, continuandu-se si in plan orizontal. Dupa ce urcam o perioada, ne convingem ca acolo abia ne-am facut incalzirea. Urmeaza o portiune cu trepte batute in munte in care trebuie sa mergi calcand pe bucati de fier si tinandu-te de lanturi sau de alte trepte. Traseul incepe sa ne taie rasuflarea. Cu siguranta aceasta a fost cea mai frumoasa portiune a intregului canion.

Urmand traseul cu bulina rosie, ajunge intr-o zona impadurita si incepem sa urcam destul de sustinut pana ajungem la Poiana Calugarita. Locul este unul foarte frumos oferindu-ne un moment de ragaz dupa tot urcusul. Partea buna este ca am putut sa ne odihnim cateva secunde. Partea proasta este ca imediat am auzit niste zgomote intr-un tufis, motiv pentru care am considerat ca ar fi mai bine sa ne continuam drumul in speranta ca nu vom avea o intalnire surpriza.

Traseul se continua prin padurea destul de deasa care iti lasa la un moment dat impresia ca te-ai fi abatut de la drum datorita vegetatiei foarte bogate care nu iti permite sa urmaresti cararea.

Dupa o coborare foarte alerta ajungem la drumul forestier avand Lacul Vidraru in partea stanga. Privelistea incepe sa fie din ce in ce mai spectaculoasa si ne intrebam daca nu cumva vom reveni si iarna in zona pentru a vedea lacul si din alta perspectiva. Dupa parcurgerea zonei forestiere, ajungem la primul tunel care face legatura catre zona Barajului Vidraru. Pana a ajunge la punctul din care am plecat mai trecem prin doua tuneluri si ne continuam drumul pe marginea soselei, renumitul balaur – Transfagarasan.

IMG_20160731_192825

Hisilicon Balong

IMG_20160731_194608

received_1259796394039921

Traseul Valea lui Stan poate fi parcurs de orice persoana intr-un interval de timp mai mare decat cel mentionat de noi. Este un drum mai mult decat spectaculos, care te va lasa la sfarsit cu zambetul pe buze pentru ca ai putut trai o asemenea experienta intr-un spatiu natural in care fosnesc tufisurile, susura apa de izvor si fierul este singurul care a reusit sa strabata muntele.

Tagged , , , , , , , , ,